Cum se toacă banii din programele de sănătate: medicamente pentru morți și achiziții ilegale. RAPORT

Raportul Curții de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activității Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a unui număr de 21 de Case Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului național de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de rețete pentru afecțiuni diabetice au eliberat rețete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei. Aceste rețete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2012 și până la 31 decembrie 2014, CAS a validat eliberarea de medicamente de către farmaciile cu circuit deschis, pe numele a 71 de pacienți care figurau decedați în statistici. Valoarea respectivelor medicamente s-a ridicat la 63.000 de lei. Deși medicii au prescris pastilele atunci când pacienții erau în viață, ele au ieșit din farmacii în baza rețetelor după data decesului.

De asemenea, aceeași procedură a fost aplicată și în cazul a 139 de pacienți pentru care s-au eliberat medicamente în valoare de 33.000 de lei folosindu-se de numele pacienților care figurau decedați la data prescrierii.

În ceea ce privește pacienții incluși în Programul național de diabet zaharat, pentru 1.242 dintre ei au fost emise și eliberate prescripții medicale în valoare de aproximativ 452.000 de lei, în perioada în care aceștia figurau ca fiind internați în spital. Acest lucru este ilegat, având în vedere că legislația în vigoare precizează că un pacient nu poate beneficia în același timp de tratament intraspitalicesc și de servicii medicale din ambulatoriu, pentru care este nevoie de prescripție medicală.

Dacă ne referim la procedura de acordare a rețetelor pentru persoanele care suferă de afecțiuni diabetice, potrivit căreia pacienții trebuie să treacă periodic pe la comisiile de specializare pentru a se putea începe sau continua un anumit tratament, acest procedeu nu a fost respectat. Astfel, s-au eliberat prescripții medicale în valoare de 5.325.000 de lei fără ca pacientul să treacă pe la aceste comisii.

„Au fost validate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prescripții medicale cu medicamente în valoare estimată de 5.325 mii lei fără aprobarea inițierii și/sau continuării tratamentului de către comisiile de specialitate, așa cum prevăd actele normative incidente în vigoare. În aplicația SIUI, câmpurile ce permit introducerea aprobărilor comisiilor CJAS existente în modulele farmaciilor cu circuit închis și farmaciilor cu circuit deschis, nu au fost completate corespunzător cu datele aferente astfel încât validarea acestor date să fie și în funcție de existența aprobărilor și perioadelor pentru care s-a acordat aprobarea”, se arată în textul raportului.

Rezultă de aici faptul că CNAS nu a controlat într-un mod corect modul de utilizare a fondurilor alocate pentru derularea programelor naționale de sănătate și nici nu a respectat prevederile legale referitoare la eliberarea rețetelor medicale.

CITEȘTE AICI RAPORTUL CURȚII DE CONTURI

Medicamente achiziționate de spitale de la același furnizor, dar cu prețuri diferite

Chiar dacă Agenția Națională de Sănătate a întocmit rapoarte referitoare la modul în care au fost implementate programele naționale de sănătate în unitățile sanitare, în cadrul acestor rapoarte nu s-a vorbit despre costurile de achiziție a medicamentelor și materialelor care variază de la o unitate la alta, deși furnizorul este același.

„Spre exemplu, în cadrul Programului de diagnostic și tratament pentru boli rare – Sindrom de imunodeficiență primară, unitățile sanitare au achiziționat medicamente de la același furnizor cu diferențe de preț de până la 60% între prețul cel mai mic (706 lei la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov) și prețul cel mai mare (1.166 lei la Spitalul Județean Zalău).

Aceeași situație s-a constatat și în cazul Programului de diabet zaharat, unde unitățile sanitare au achiziționat consumabile pentru pompele de insulină (de aceeași marcă/tip) la prețuri diferite, de la același furnizor. Ceea ce rezultă că, unitățile sanitare care au aplicat procedura de achiziție prin licitație deschisă, au obținut, de regulă, un preț de achiziție mai mic față de cel obținut prin alte proceduri de achiziție, respectiv cumpărare directă, cerere de ofertă online sau negociere fără publicarea unui anunț”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Rezultă de aici că Ministerul Sănătății nu și-a făcut datoria în ceea ce privește controlul implementării și derulării programelor naționale de sănătat. Astfel, responsabilii din cadrul ministerului nu au identificat aceste nereguli din cadrul spitalelor și s-a ajuns la folosirea unor proceduri diferite de achiziție a medicamentelor și materialelor sanitare. Astfel, spitalele au achiziționat aceste consumabile prin licitație deschisă, ceea ce a produs cheltuieli suplimentare față de fondurile alocate.

De asemenea, din cauza lipsei de implicare a Ministerului Sănătății în ceea ce privește evaluarea și controlul, în momentul stabilirii bugetului nu s-a ținut cont și de stocurile existente în anumite unități sanitare, ceea ce a condus la achiziționarea de materiale peste necesarul real. Curtea de Conturi arată că în aceste condiții nu se poate vorbi despre o alocare echitabilă de fonduri în cazul programelor de sănătate pentru diabet și boli rare.